Feedback-ul în educația digitală – 4 metode de feedback

Feedback-ul este mijlocul prin care profesorul poate primi părerea legat de o activitatea pe care a susținut-o sau un lucru pe care l-a realizat. Acesta este foarte important pentru ca persoana care îl primește să își îmbunătățească performanțele din viitor. 

Având în vedere că în ultimele câteva luni orele s-au desfășurat online a fost foarte dificil pentru profesori să primească feedback de la elevi. Chiar din acest motiv este atât de importantă părerea elevilor legat de modul de predare al profesorilor.

Până în luna martie a anului acesta profesorii nu aveau tendința de a cere feedback elevilor, chiar dacă acest lucru ar fi fost benefic în actul predării- învățării, deoarece se bazau pe faptul că îi puteau urmări în timpul cursurilor.

Poziția în bancă, mimica și gestica elevilor erau semnale esențiale pentru profesori, care îi ajutau să se adapteze. Însă acum, deoarece mulți elevi nu își deschid camerele în timpul cursurilor este foarte dificil pentru profesori să observe ce au înțeles aceștia și ce nu. Așa că se optează pentru metode alternative de obținere a feedback-ului. 

Diferența intre apreciere, critica și feedback 

Pentru foarte multe persoane primirea de feedback este privită drept o critică la adresa personală, însă acest lucru este greșit. Până la urmă, feedback-ul, din cadrul cursurilor, este un mijloc care ar trebui să ajute profesorul să poată adapta modul de predare și metodele pe care le folosește astfel încât elevii să aibă parte de o educație potrivită nevoilor lor. 

Aprecierea constă în cuvinte de laudă aduse la modul de predare. În acest caz elevii spun părțile pozitive din cadrul cursului și ce i-a ajutat pentru a înțelege materia. Aprecierile sunt foarte importante, deoarece ridică stima de sine, însă nu ajută la o evoluție viitoare.

Critica reprezintă prezentarea părților negative într-un mod direct. Acesta nu este cel mai bun mod în care un elev își poate prezenta opiniile legate de modul de predare a cadrului didactic, deoarece va arăta o lipsă de respect, ceea ce duce la o presupusă rivalitate între profesori și elevi.

Iar, feedback-ul este o combinație dintre apreciere și critică. Când cineva oferă feedback este de așteptat să prezinte toate aspectele, atât cele pozitive cât și cele negative. În urma acestor păreri se dorește o dezvoltare și îmbunătățire a profesorului și a modului acestuia de predare.

Feedback-ul nu trebuie privit ca o critică, deoarece nu dorește să scoată în evidență părțile negative, ci are ca scop final luarea în considerare a părerilor și însușirea lor pentru a se putea ajunge la un teren comun între elev și profesor. De asemenea, feedback-ul nu trebuie privit și formulat ca un sfat, ci mai degrabă ca o afirmație simplă și concretă legat de subiectul în discuție. 

Când, cum și de ce se folosește oferirea feedback-ului?

Feedback-ul este oferit la finalul unei lecții sau activități legat de ce a fost discutat anterior. Profesorul le cere elevilor să își exprime părerea despre modul în care acesta s-a prezentat, subiectul discutat și impactul pe care l-a avut asupra lor. 

Acest lucru este foarte important pentru profesor, deoarece doar ascultând elevii acesta va știi cum să își adapteze modul de predare și materia pentru a se potrivi cu nevoile acestora. Deși multor elevi, această parte de feedback li se pare inutilă, ea de fapt are o pondere majoră în actul educațional.

Pe baza acesteia se bazează continuitatea eficientă a parcursului educațional, care tinde spre reușita elevilor în a cunoaște cât mai multe din ceea ce se predă și ca aceștia să poate aplica în diverse situații ceea ce au învățat. 

Tools pe care le putem utiliza pentru a cere/da feedback

Metoda Sandwich

Metoda Sandwich de a oferi feedback este formată din trei componente: Laude, Critică și Laude. Așadar, ea de fapt constă în un feedback constructiv aflat între două părți de laudă. Această metodă are multe beneficii, cum ar fi faptul că ușurează munca celui care dă feedback, deoarece este mai ușor să oferi laude decât să critici.

De asemenea, faptul că prezinți o parte negativă între două pozitive, păcălește creierul să accepte mai ușor așa zisa critică. 

Metoda Start-Stop-Continue

Această metodă este foarte simplă și constă în răspunsul la trei întrebări, care se pot deduce din numele ei. 

Pentru START se va răspunde la: Ce ar trebui implementat?;
Pentru STOP se va răspunde cu: Ce ar trebui să nu se mai pună în aplicare?;
Iar pentru CONTINUE: Ce este bine și ar trebui utilizat și în continuare?.

Metoda SBI (Situation-Behaviour-Impact)

În cazul acestei metode se discută în mod special comportamente dintr-o situație bine definită. În primul rând trebuie să se prezinte o situație (situation) concretă, cu un context clar și specific. Apoi, se pune în discuție comportamentul (behaviour) și impactul acestuia asupra actului educațional sau asupra acelei situații.

Metoda DESC (Description-Effect-Solution-Conclusion)

De asemenea, și metoda DESC este alcătuită din mai mulți pași. Se începe cu descrierea unei situații sau a unui comportament și apoi se prezintă efectele pe care le are asupra învățării și predării. Urmează să se găsească o soluție pentru situația problematică și să se formeze o concluzie pe baza celor aduse în discuție.

Deși aceste metode par asemănătoare, fiecare are un impact diferit asupra celui care primește feedback, mai ales pentru că în fiecare caz specific se atașează o componentă personală a celui care oferă feedback.

Numărul participanților

În funcție de numărul participanților se pot utiliza diverse metode de primire a feedback-ului. Dacă avem un grup mic de participanți, de exemplu între trei și zece persoane, cea mai rapidă modalitatea ar fi oferirea de feedback oral. În acest mod, fiecare își poate exprima părerea despre ce s-a întâmplat, ce le-a plăcut și ce ar dori să îmbunătățească. Răspunsurile acestea orale sunt cele mai eficiente, deoarece dacă profesorul are nevoie de o dezvoltare a ideii primite o poate primi pe loc, ceea ce ușurează tot procesul. 

În cazul în care avem de-a face cu un grup mare de persoane se poate apela și la un feedback oral din partea a câtorva elevi. Însă, astfel nu se poate avea decât o privire de ansamblu asupra opiniilor elevilor. Așa că în acest caz sunt mai eficient metodele de oferire de feedback în scris. Se poate opta pentru un formular online sau un post-it pe care să scrie câteva cuvinte despre cum li s-a părut experiența de învățare.

Concluzie

Așadar, deși conceptul de feedback este adeseori înțeles greșit, acesta joacă un rol important în educația digitală. În această perioadă, deși ne confruntăm cu situații nemaiîntâlnite, am reușit să ne adaptăm și să ne continuăm viețile. Iar pentru a ne fi cât mai ușor în viitor, trebuie să oferim feedback, în special cadrelor didactice care formează societatea viitorului. 

Recomandări

În articolele de mai jos, vei descoperi numeroase informații utile despre învățămîntul la distanță: